Tartru Dentar

Tartru dentar - Ce este tartrul & Cum scapi de el

Tartrul dentar este una dintre problemele dentare frecvent ignorate de către pacienți, dar care poate avea consecințe serioase asupra sănătății orale. Deși este perceput și ca o problemă estetică a dinților, tartrul dentar este mai mult decât atât. El reprezintă o acumulare de bacterii mineralizate care, dacă nu este îndepărtată constant și la timp, poate duce la complicații serioase, precum gingivita sau parodontoza. Astfel, tartrul dentar netratat corespunzător poate cauza, în cele din urmă, pierderea dinților.

Ce este tartrul dentar?

Tartrul dentar poartă și denumirea de calcul dentar. Este o formă întărită a plăcii bacteriene care se mineralizează atunci când nu este îndepărtată corespunzător. Specialiștii recomandă periajul constant și folosirea aței dentare pentru a preveni acumularea tartrului pe suprafața dinților și sub gingii.

În literatura de specialitate, tartrul dentar este definit ca o depunere dură, formată prin mineralizarea plăcii bacteriene. Acesta aderă puternic de smalțul dentar și nu poate fi eliminat prin metode obișnuite de igienă orală.

Cum se formează tartrul dentar?

Tartrul dentar se formează din placa bacteriană. La început, aceasta formează o peliculă moale, subțire și aproape invizibilă, care se acumulează treptat pe suprafața dinților. Placa bacteriană este compusă din bacterii, resturi alimentare, proteine din salivă și celule epiteliale. Chiar și după un periaj corect, placa bacteriană începe să să se acumuleze din nou la câteva ore. De aceea, medicul stomatolog recomandă periajul de două ori pe zi și folosirea aței dentare. Dacă periajul nu este făcut la un interval de 24 până la 72 de ore, pelicula de pe dinți începe să se mineralizeze. Mineralizarea are loc cu ajutorul calciului, fosfaților și a altor minerale din salivă, care se depun treptat în placă, transformând-o dintr-o substanță moale într-o masă dură și aderentă, numită tartrul dentar. Acesta se poate forma atât deasupra, cât și sub linia gingivală.

Tipuri de tartru dentar

Tartrul dentar nu este la fel în toate cazurile pacienților. Există mai multe tipuri de tartru, în funcție de locul unde se acumulează. De asemenea, compoziția, culoarea și impactul său asupra sănătății orale pot varia. Este important ca medicul să identifice corect tipul de tartru dentar pe care îl aveți, nu doar pentru diagnostic, ci și pentru  alegerea tratamentului potrivit.

Știați că în 200 d.Hr., romanii au folosit un amestec de oase, coji de ouă, coji de stridii și miere pentru a-și curăța dinții?

Tartru supragingival

Tartrul supragingival se formează deasupra liniei gingivale și este ușor vizibil sub forma unor pete maronii sau galbene. Caracteristicile principale ale acestui tip de tartru sunt:

  • Este vizibil pe suprafața dinților, în special în zona frontală inferioară.
  • Are o consistență dură.
  • Dacă nu este tratat corespunzător, poate provoca inflamația gingiilor.

Tartru subgingival

Acest tip de tartru se formează sub linia gingiei, fiind aproape invizibil în faza incipientă. Este mai periculos decât tartrul supragingival, deoarece poate contribui la apariția bolilor parodontale. Caracteristicile principale ale tartrului subgingival sunt:

  • Se acumulează în spațiile parodontale.
  • Are de obicei o culoare închisă, aproape neagră.
  • Necesită îndepărtare profesională și, în unele cazuri, poate necesita tratamente parodontale suplimentare.

De ce apare tartrul pe dinți? Principalele cauze

Știați că numărul de bacterii din gura umană este mai mare decât numărul de oameni de pe Pământ?

Tartrul dentar nu apare brusc, ci este rezultatul unui cumul de factori care, în timp, favorizează mineralizarea plăcii bacteriene și acumularea acesteia. Deși igiena orală este extrem de importantă, aceasta nu este singura responsabilă pentru apariția tartrului pe dinți. Principalele cauze care pot duce la formarea tartrului sunt:

 

  • Genetica – unele persoane sunt mai predispuse la formarea tartrului dentar din cauza particularităților microbiomului oral și a compoziției salivei.
  • Igiena orală precară – lipsa unei rutine corecte de periaj dentar, de cel puțin două ori pe zi, și nefolosirea aței dentare permit plăcii bacteriene să persiste atât în spațiile interdentare, cât și pe suprafața dinților.
  • Consumul mare de alimente dulci – alimentele bogate în zaharuri simple susțin acumularea bacteriilor din cavitatea bucală, care produc acizi ce afectează smalțul și accelerează formarea plăcii bacteriene.
  • Consumul mare de băuturi bogate în zahăr – băuturile carbogazoase, sucurile din comerț, ceaiurile îndulcite sau băuturile energizante pot favoriza acumularea plăcii bacteriene. Aceste lichide pătrund rapid în spațiile greu accesibile și pot rămâne pe suprafața dinților perioade lungi de timp, mai ales dacă nu clătiți sau periați dinții după consumul lor.

 

Programează-te acum pentru o evaluare a stării de sănătate a dinților tăi!

Factori de risc pentru apariția tartrului dentar

Dincolo de cauzele directe care pot duce la apariția tartrului dentar, există și factori de risc care favorizează acumularea plăcii bacteriene și îngreunează curățarea eficientă a dinților. Acești factori pot varia de la obiceiurile de viață ale pacientului până la particularitățile anatomice ale acestuia. Principalii factori de risc sunt:

 

  • Structura dentară (înghesuirea dentară) – dinții suprapuși, poziționați anormal sau înghesuiți creează spații înguste și greu accesibile în timpul periajului. Prin urmare, placa bacteriană se poate acumula mai ușor și poate fi dificil de îndepărtat prin periaj simplu.
  • Nivelul scăzut de salivă în cavitatea bucală – saliva are un rol protector în cavitatea bucală, ajutând la neutralizarea acizilor și îndepărtarea naturală a resturilor alimentare și bacteriilor. În general, persoanele care au gura uscată sunt mai expuse la formarea tartrului și acumularea plăcii.
  • Fumatul – substanțele chimice din țigări reduc fluxul salivar și afectează sănătatea gingiilor. De asemenea, fumătorii acumulează placa și tartrul mai rapid, acestea având în general o culoare mai închisă, ce variază de la maro la negru.

Ești expus la unul dintre factorii de risc de mai sus? Programează-te pentru a preveni apariția complicațiilor din cauza acumulării de tartru!

Tartru dentar - Simptome asociate

Deși tartrul dentar se formează treptat, există anumite simptome specifice care pot indica prezența acestuia. Cu cât pacientul le recunoaște mai devreme, cu atât poate merge mai rapid la medic pentru a preveni probleme mai grave, cum ar fi pierderea dinților sau afecțiunile gingivale. Principalele simptome asociate tartrului dentar sunt:

 

  • Pete galbene, maro sau negre pe dinți – aceste colorații nu dispar în urma periajului obișnuit. Ele pot apărea pe suprafața exterioară a dintelui, dar și în jurul gingiilor. În timp, petele se pot închide la culoare și vor deveni tot mai vizibile.
  • Respirație urât mirositoare (halitoza) – tartrul adăpostește multe bacterii care eliberează compuși ce au un miros neplăcut. Prin urmare, halitoza persistentă, chiar și după un periaj corespunzător, reprezintă un semn clar că tartrul este prezent și necesită tratament.
  • Inflamația gingiilor și sângerarea lor – tartrul favorizează inflamarea gingiilor și apariția gingivitei. Aceasta este o inflamație a gingiilor, care se manifestă prin roșeață și sângerare în timpul periajului.

Tartru dentar la copii

Deși mulți părinți consideră că problemele dentare apar abia după erupția dinților permanenți, este important de știut că tartrul se poate acumula și pe dinții de lapte. Prin urmare, igiena orală a dinților de lapte și accesarea serviciilor de pedodonție sunt recomandate încă de la vârste fragede. Astfel, veți reuși să tratați atât eventualele probleme dentare, cât și să educați copilul în privința îngrijirii orale.

Un alt aspect important de reținut este că detartrajul nu este recomandat copiilor sub 14 ani. În schimb, pentru cel mic puteți alege un periaj profesional realizat în cabinetul stomatologic, care ajută la menținerea unei igiene orale corespunzătoare și la eliminarea plăcii bacteriene acumulate.

Care este diferența dintre tartrul dentar și placa bacteriană?

De foarte multe ori, pacienții confundă placa bacteriană cu tartrul dentar. De fapt, acestea sunt diferite și au implicații distincte asupra sănătății orale.

Placa bacteriană este o peliculă moale, incoloră și lipicioasă care se formează în mod natural pe dinți, la scurt timp după periaj. Compoziția sa este alcătuită în principal din bacterii, salivă și resturi alimentare. Placa bacteriană poate fi îndepărtată printr-un periaj regulat și folosirea aței dentare, iar dacă este îndepărtată corect, nu produce daune semnificative.

Atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată eficient, începe să se formeze tartrul dentar. Acesta este mai dur și aderă puternic la smalțul dinților. Din păcate, tartrul nu poate fi îndepărtat prin periaj obișnuit, ci necesită intervenția medicului stomatolog.

Pe scurt, placa bacteriană este o peliculă moale, temporară și reversibilă, în timp ce tartrul dentar este dur, persistent și poate provoca leziuni profunde ale țesutului oral.

Tartrul dentar - Complicații

Atunci când nu este îndepărtat la timp, tartrul dentar devine mai mult decât o problemă estetică. Acesta favorizează dezvoltarea bacteriilor patogene și întreține un ciclu continuu de inflamație. Drept urmare, deteriorarea și pierderea țesuturilor dentare devin inevitabile. Complicațiile dentare pe care le poate produce tartrul dentar sunt:

 

  • Cariile – tartrul favorizează acumularea bacteriilor acide care atacă smalțul dinților. Prin urmare, pot apărea carii în spațiile greu accesibile periajului. 
  • Gingivita – tartrul irită gingiile, ducând la apariția unor inflamații locale, cunoscute sub denumirea de gingivită. Atunci când este depistată în stadiu incipient, gingivita este reversibilă, însă necesită tratament stomatologic.
  • Parodontoza – atunci când gingivita nu este tratată la timp, aceasta se transformă în parodontoză. Tartrul subgingival joacă un rol important în agravarea acestei afecțiuni.
  • Pierderea dinților – parodontoza avansată duce la retracție gingivală și resorbție osoasă. Prin urmare, dacă nu sunt luate măsuri rapide, consecința finală poate fi pierderea dinților.

Tartru dentar - Tratament

Tartrul dentar format pe suprafața dinților nu poate fi îndepărtat prin periajul obișnuit, indiferent cât de riguroasă este rutina zilnică de igienă orală. De aceea, este necesară intervenția profesională în cabinetul stomatologic pentru eliminarea sa. Dacă nu este tratat, tartrul poate provoca afecțiuni grave ale gingiilor și dinților.

Cum scapi de tartrul dentar?

Singura metodă eficientă pentru îndepărtarea tartrului dentar este detartrajul, o procedură realizată în cabinetul stomatologic. Prin această intervenție, medicul curăță dinții în profunzime, utilizând tehnici specializate. În funcție de gradul de acumulare a tartrului, medicul poate decide să efectueze:

  • Detartraj supragingival, pentru tartrul care se află la suprafața dinților.
  • Detartraj subgingival, pentru tartrul care se află sub linia gingiei și este însoțit de inflamație gingivală sau parodontoză.

Ce este detartrajul?

Detartrajul este o procedură stomatologică prin care medicul îndepărtează tartrul acumulat pe suprafața dinților. Este, în general, o intervenție nedureroasă, dar poate provoca un disconfort ușor, în special dacă gingiile sunt inflamate. Procedura este relativ rapidă, durând între 20 și 40 de minute, în funcție de cât de mult tartru este prezent. În plus, detartrajul este sigur și eficient, având un tarif accesibil pentru pacient.

 

Crezi că ai nevoie de un detartraj? Programează-te acum la un consult!

Cum poți preveni apariția tartrului dentar?

Prevenția este esențială pentru sănătatea orală. Cu cât respectați mai bine rutina de igienă recomandată de medic, cu atât puteți reduce mai eficient riscul formării tartrului. Metodele eficiente prin care puteți preveni apariția tartrului dentar sunt:

  • Periaj regulat – spălați-vă pe dinți de 2 ori pe zi, timp de minimum 2 minute, folosind o periuță cu dinți moi și o pastă de dinți fără fluor.
  • Folosirea aței dentare – ața dentară și dușul bucal vă ajută să curățați eficient spațiile interdentare, accesibile mai greu pentru periuță.
  • Alimentație corectă – încercați să aveți o dietă bogată în legume, fructe crocante, lactate și alimente bogate în fibre pentru a ajuta la autocurățarea dinților. Este recomandat să limitați consumul de zahăr și alimente procesate.
  • Renunțarea la fumat – fumatul are un rol negativ asupra sănătății orale: reduce cantitatea de salivă, crește riscul apariției tartrului și duce la o colorare mai rapidă a dinților.
  • Vizite regulate la stomatolog – programați-vă în mod constant la medicul stomatolog pentru a preveni complicațiile provocate de tartrul dentar. 

Întrebări frecvente despre tartrul dentar

Cele mai frecvente întrebări pe care le au pacienții despre tartrul dentar sunt următoarele:

Metodele naturiste nu sunt eficiente în eliminarea tartrului dentar. De asemenea, tartrul nu poate fi îndepărtat prin simpla utilizare a pastei de dinți, ci necesită intervenție profesională.

Detartrajul este o procedură minim invazivă, care implică un nivel redus de disconfort. În majoritatea cazurilor, este nedureroasă. În funcție de severitatea acumulării de tartru, poate cauza un ușor disconfort, însă acesta este în general bine tolerat de pacienți.

Înainte de a solicita medicului o procedură de albire a dinților este important să faceți detartraj. Astfel, după ce ați eliminat tartrul de pe dinți și implicit petele provocate de acesta, puteți parcurge etapa de albire a dinților. 

În mod indirect, se poate întâmpla asta. Tartrul slăbește smalțul dinților și structura acestora. Prin urmare, dinții se pot ciobi foarte ușor sau se pot fisura.

Tartrul se acumulează foarte ușor în zonele greu accesibile periajului normal. De exemplu, se acumulează în partea interioară a dinților inferiori sau lângă glandele salivare.

În general, dacă nu există probleme majore de sănătate orală, detartrajul se recomandă la intervale de aproximativ 6 luni. Însă această frecvență poate varia în funcție de severitatea și natura problemelor dentare pe care le aveți.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/25102-tartar

https://en.wikipedia.org/wiki/Calculus_(dental)

https://www.dentevim.com/en/what-is-dental-tartar-how-to-clean-it

https://www.gentledental.com/resources/articles/what-is-tartar

Sursa foto: Freepik, Unsplash

Leave A Reply